Mlastina de turba Mohos si lacul Szent Anna (Sfanta Ana) sunt printre cele
mai cunoscute raritati naturale din intreaga Europa. O coama lata desparte lacul
de mlastina de turba. Sunt singurele formatiuni vulcanice din Europa-Centrala,
ramase integre.
Lacul se afla la o altitudine de 950 de m, are o suprafata de 22 ha, o circumferinta
de 1737 m, o adancime medie de 4 m, izvor nu are. Puritatea apei-dupa descrieri-
concura cu puritatea apei distilate, In ciuda acestui fapt organizatii se lupta
pentru salvarea apei lacului. Flora si fauna lacului este saraca, datorita continutului
scazut de minereuri al apei. La malul nordic, nord vestic al lacului a inceput
umplerea, fundul lacului este acoperit cu un strat gros de namol.
Craterul Þn care se afla mlastina de turba Mohos, si craterul lacului, original au functionat in acelasi timp, dar de atunci dintre craterii gemeni, Mohos a imbatranit. Suprafata imensa a apei de odinioara a fost de patru ori cat cea a lacului Sfanta Ana. De-a lungul mileniilor lacul Mohos s-a tot micsorat si incetul cu incetul a devenit mlastinos, transformandu-se intr-o adevarata mlastina alpina. µn timpul ploilor abundente substratul mlastinos de turba, cu o grosime de 10 m, se absoarbe apa ca si un burete, si poate inghitii si vaca care se rataceste pe aici. Turba s-a format din imensa masa de muschi de turba carbonizati de-a lungul timpului.
De aceasta regiune minunata se leaga un intreg sir de legende. Cea mai frumoasa dintre acestea este legenda de origine a denumirii lacului Sfanta Ana.
In locul lacului candva s-a inaltat un pisc pana in ceruri. Vizavii cu acesta
stancile pustii al unui alt munte. Pe piscurile celor doua munti si-au ridicat
cetatile doi frati haini, contele Gaspar si Sandor. Contii in permanenta lor
rivalizare si cearta au tinut in frica imprejurimea. S-a intamplat odata, ca
un calator bogat, cine a sosit cu o caleasca trasa de patru cai la cetatea contelui
Sandor, a cerut adapost pentru noapte, de la gazda.
Contele hapsan, dupa ce n-a reusit sa-l convinga pe oaspete sa-i vanda caleasca,
a castigat-o in joc de zaruri. S-a falit cu acest lucru fratelui, dupa care
acesta a propus pariu, care a constat in urmatorul: daca el intr-o singura zi
nu face rost de o caleasca mai frumoasa si mai pretioasa, atunci cedeaza intreaga
avere fratelui. Gaspar a nascocit un plan dracesc: a strans opt virgine, cele
mai frumoase din imprejurime, si i-a inhamat in cea mai frumoasa caleasca proprie.
Insa bietele n-au izbutit nici macar sa miste din loc caleasca, dupa care contele
a biciuit cea mai frumoasa fata, prima inhamata, numita Anna. Dumnezeu a ascultat
rugaciunea fetei, cazuta in genunchi de durere, si a adus o judecata aspra:
s-a miscat pamantul, s-a deschis cerul si cetatile contilor cu munte cu tot
s-au pravalit cu ropote mari in adancuri. A doua zi dimineata in locul lor,
apa obscura a unei iezeri a reflectat lumina soarelui rasaritoare. Astfel si-a
capatat lacul denumirea de Szent Anna (Sfanta Ana).