Dupa Sfântu Gheorghe si Târgu Secuiesc este al treilea oras al judetului Covasna. Numarul locuitorilor în 1992 a fost 12 064, din care 8136 de nationalitate maghiara.
Denumirea a primit-o, ca si dospeala pâinii, din cuvântul de origine slava kvasz, care înseamna acru.
Subsolul orasului este extrem de bogat în diferite tipuri de ape minerale terapeutice, din care cauza deseori este numit “ezer borvizek városa”(orasul celor o mie de ape minerale). Sub oras peste tot este prezenta apa minerala si bioxidul de carbon. Pivnitele si fântânile sunt pline cu bioxidul de carbon de altfel foarte periculos, denumit de localnici “doh”.
Una dintre curiozitatile de stiinte naturale si turistice este Pokolsár, care este o izbucnire de apa minerala carbogazoasa si namol, care mai demult a fost statiune balneologica.

În oras merita acordata atentie bisericii reformate din centrul orasului. Printre copacii milenari, în fata bisericii, sta monumentul milecenteniar, în omagiul eroilor luptei pentru independenta. Poarta secuiasca de la intrare a fost construita la aniversarea a 150 de ani de la lupta pentru independenta.
La intrarea parohiei reformate sta la fel o monumentala poarta secuiasca tipica regiunii Háromszék.
O tabla comemorativa pe zid indica faptul ca aici s-a nascut Ignácz Rózsa (1909-1979) scriitor si actor.
În centrul orasului Covasna, functioneaza o galerie de arta permanenta, si în antreul casei de cultura au ridicat statuia lui Korösi Csoma Sándor. Iar în asa numita gradina Deák este în constructie muzeul memorial a lui Korösi Csoma Sándor. Aici este organizata în aprilie anual sirul de manifestari numite Zilele Korösi Csoma Sándor.

Pe un premasiv al lantului Carpatic, pe asa numita Várhegy au gasit ramasitele unui zid, si sunt si alte dovezi, ca acesta cândva a fost adapost si a fost locuit. Ruinele sunt denumite de localnici cetatea lui Tündér Ilona. De aici a primit denumirea una dintre atractiile turisticeale Covasnei, valea Tündér.
Prin aceasta vale trece calea ferata industriala, cu latimea dintre sine mai îngusta, care leaga gara Covasna cu locul de exploatare a lemnului de la Comandau. Pe aceasta cale ferata se afla si funicularul Covasna-Comandau, care este o amintire fara pereche din istoria industriei, din Europa centrala